Noutaţi filatelice: Centenarul Constituției României Întregite

La 28 martie 2023 s-au împlinit 100 de ani de la adoptarea primei Constituții a României Mari, ca lege fundamentală unică pentru toate provinciile istorice unite cu țara mamă România, la 1 Decembrie 1918.
Pentru a marca acest eveniment istoric, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale intitulată Centenarul Constituției României Întregite, alcătuită din 3 timbre și o coliță dantelată, precum și un plic prima zi.
După Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și recunoașterea ei internațională, principala misiune a autorităților de la București a fost integrarea provinciilor istorice în cadrul statului național unitar. Procesul de integrare a urmărit în componentele sale principale: adoptarea unei noi Constituții a României Întregite și unificarea legislativă, administrativă și monetară.
La 19 ianuarie 1922, Ion I. C. Brătianu, „patriarhul României Mari”, revine împreună cu Partidul Național – Liberal la guvernare, fiind desemnat prim-ministru de Regele Ferdinand I, care mărturisea: „Vrajba înveninată dintre partide, ca și toți de aici, mă silesc să nu mă bizui decât pe un singur om: Ion Brătianu”.
La propunerea prim-ministrului Ion I.C. Brătianu, Regele dizolvă Corpurile legiuitoare, iar în luna martie 1922 se organizează alegeri pentru Adunările Naționale Constituante care urmau să dea României o nouă Constituțiune.
La 28 noiembrie 1922, Regele Ferdinand I deschide noua sesiune a Adunărilor Constituante și convoacă Comisiunea Constituțională pentru 12 decembrie 1922.
După dezbateri, a urmat votarea pe articole, astfel că Legea Fundamentală a fost promulgată prin Decretul regal nr. 934 din 28 martie 1923 de aprobare și sancționare de către Regele Ferdinand I a Constituțiunii, publicat împreună cu raportul Consiliului de Miniștri în Monitorul Oficial nr. 282 din 29 martie 1923.
În articolul I se preciza: „Regatul României este un Stat național, unitar și indivizibil”, iar teritoriul României este inalienabil. De asemenea, în noua Constituție se stabilea, pentru prima dată, că limba oficială a statului este limba românească, în timp ce culorile Drapelului României sunt: Albastru, Galben și Roșu, așezate vertical; erau garantate drepturile și libertățile cetățenești inclusiv pentru minoritățile naționale prin introducerea sintagmei „fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie”, dar și votul universal. Proprietatea devine sacră și inviolabilă, libertatea presei, a întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice sunt garantate.
Pe cele trei mărci poștale ale emisiunii sunt ilustrate imaginile Făuritorilor Constituției României Întregite de la 1923, astfel:
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei, imaginea Regelui Ferdinand I, supranumit Întregitorul este asociată cu cea a coroanei de oțel cu care a fost încoronat la Alba Iulia.
Timbrul cu valoarea nominală de 4,30 lei redă imaginea artizanului Legii Fundamentale și a altor momente importante ale istoriei României, prim-ministrul Ion I. C. Brătianu, alături de cea a stemei Regatului României.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 11 lei sunt reproduse imaginea juristului liberal și senator Constantin G. Dissescu, raportorul Legii Fundamentale din 1923 și „creatorul ramurei dreptului constituțional și administrativ român”, asociată cu imaginea stemei Senatului României.
Timbrul coliței emisiunii cu valoarea nominală de 34 lei, prezintă în fascimil coperta volumului cu textul „Noii Constituțiuni”, încadrat de două file ale actului de promulgare semnat de Regele Ferdinand I.
Prin principiile sale, Constituția în 1923 a fost una din cele mai avansate și democratice din Europa acelor vremuri.

M. S.